Prelucrarea datelor cu caracter personal
Începând cu data de 25 mai 2018 a devenit aplicabil în toate statele membre Regulamentul (UE) 2016/679 referitor la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).
Curtea de Apel Bucureşti este înregistrată în Registrul de evidenţă a prelucrării datelor cu caracter personal sub nr. 2933
Curtea de Apel Bucureşti prelucrează date cu caracter personal în scopul exercitării atribuţiilor prevăzute de lege, în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii de judecată precum şi a altor activităţi de natură administrativă (în special, cele vizând resursele umane).
Actele normative în baza cărora Curtea de Apel Bucureşti prelucrează date cu caracter personal sunt:
- Regulamentul (UE) 2016/679 referitor la protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE;
- Legea nr.190/2018 din 18 iulie 2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE;
- Legea nr. 363/2018 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, precum şi privind libera circulaţie a acestor date;
- Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată;
- Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară;
- Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;
- Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022;
- Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare;
- Regulamente de examen și concurs.
În sensul Regulamentului (UE) nr. 679/2016:
- „date cu caracter personal” înseamnă „orice informaţii privind o persoană fizică identificată sau identificabilă („persoana vizată”); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale”;
- „prelucrare” înseamnă „orice operaţiune sau set de operaţiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziţie în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricţionarea, ştergerea sau distrugerea”.
Modul de prelucrare a datelor personale: în format electronic, în scris sau oral în funcţie de necesităţile impuse de specificul activităţii desfăşurate.
Drepturile garantate și modul de exercitare:
- Dreptul de acces înseamnă dreptul petentului de a obţine o confirmare din partea instituţiei că prelucrează sau nu datele cu caracter personal ale acestuia;
- Dreptul la portabilitatea datelor se referă la dreptul de a primi datele personale într-un format structurat, utilizat în mod curent şi care poate fi citit automat şi la dreptul ca aceste date sa fie transmise direct altui operator, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic;
- Dreptul la opoziţie vizează dreptul persoanei de a se opune prelucrării, din motive legate de situaţia sa particulară, cu excepţia situaţiei când există motive legitime şi imperioase care justifică prelucrarea şi care prevalează asupra intereselor, drepturilor şi libertăţilor persoanei vizate sau când scopul este constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanţă.
- Dreptul la rectificare se referă la corectarea, fără întârzieri nejustificate, a datelor cu caracter personal inexacte;
- Dreptul la ştergerea datelor (“dreptul de a fi uitat”) înseamnă dreptul de a solicita să fie şterse datele cu caracter personal, fără întârzieri nejustificate, în cazurile în care: acestea nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate sau prelucrate; este retras consimţământul şi nu există niciun alt temei juridic pentru prelucrare; persoana se opune prelucrării şi nu există motive legitime care să prevaleze; datele cu caracter personal au fost prelucrate ilegal; datele cu caracter personal trebuie şterse pentru respectarea unei obligaţii legale;
- Dreptul la restricţionarea prelucrării poate fi exercitat în cazul în care persoana contestă exactitatea datelor, pe o perioadă care permite verificarea corectitudinii datelor; prelucrarea este ilegală, iar persoana se opune ştergerii datelor cu caracter personal, solicitând în schimb restricţionarea; în cazul în care instanţa nu mai are nevoie de datele cu caracter personal în scopul prelucrării, dar persoana i le solicita pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanţă; în cazul în care persoana s-a opus prelucrării pentru intervalul de timp în care se verifica daca drepturile legitime ale operatorului prevalează asupra celor ale persoanei respective.
Datele publicate pe portalul instanței de judecată sunt preluate automat din cadrul bazelor de date ECRIS.
Persoanele care nu doresc ca datele lor personale din dosarele aflate pe rol să fie publice pe portalul instanței, trebuie să se adrese completului de judecată învestit cu soluţionarea cauzei, acesta putând dispune utilizarea opţiunii tehnice de confidențialitate la introducerea datelor în aplicația ECRIS, pentru ca acestea sa fie eliminate și de pe portal.
Ştergerea datelor cu caracter personal obţinute prin intermediul sistemului de supraveghere video instalat la nivelul Curţii de Apel Bucureşti se face după o perioadă de 30 de zile, cu excepţia cazurilor temeinic justificate, când această durată poate fi depăşită numai cu aprobarea preşedintelui instanţei.
Orice eventuală încălcare a drepturilor protejate de Regulamentul (UE) 2016/679 şi de legislaţia internă anterior menţionată, poate fi reclamată la adresa de e-mail: relatiicab@just.ro